Ediția a IV-a a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”

În perioada 7-13 noiembrie are loc ediția a IV-a a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”, care se adresează întregii tipologii vocale.

Organizată de Asociația pentru Cultură Bănățeană, în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, ediția a IV-a a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu” se desfășoară în format online și este finanțată cu 30.000 de lei din bugetul local al municipiului Lugoj.

Conform regulamentului, concurenții vor interpreta, ca și la ediția precedentă, o arie de operă la alegere și o creație din repertoriul lui Tiberiu Brediceanu, patronul spiritual al competiției.

La ediția din acest an s-au înscrie 37 de concurenți, reprezentând instituții academice vocaționale de prestigiu, din țară și străinătate: Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara, Trinity College London, The University of Western Ontario, The Royal Conservatory of Music, Conservatorio Katarina Gurska din Spania.

Juriul concursului este prezidat de mezzosoprana dr. drd. Aura Twarowska (directorul artistic al concursului) și îi are în componență pe:

• prof. Gerrit Prießnitz (Universitatea de Muzică și Arte Vizuale din Viena, Kappelmeister și șef al compartimentului soliști de la Volksoper din Viena),
• artistul liric Liviu Indricău (solist al Operei Naționale din București),
• muzicologul prof. univ. dr. habil. Lucian-Emil Roșca (titularul catedrei de folclor de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara).

Ediția din acest an a concursului se va încheia duminică, 13 noiembrie, la ora 17, cu o serată lirică, la Casa Bredicenilor, susținută de mezzosoprana Camelia Cuzub, laureata cu Marele Premiu și Trofeul de Cristal „Tiberiu Brediceanu” la ediția precedentă, acompaniată la pian de Raluca Miclăuș, care vor interpreta arii și lieduri din creația compozitorilor Johann Strauss, Georges Bizet, Tiberiu Brediceanu, Emil Monția și Gheorghe Dima.

Totodată, va fi lansat și volumul “Alexandru Racolța: Poezii”, o ediție îngrijită și prefațată de prof. dr. Constantin Tufan Stan, cu un portret literar de Gheorghe-Alexandru Iancovici. Volumul va avea atașat un CD cu arii interpretate de tenorul Alexandru Racolța, fost solist al Operei Române din Cluj-Napoca.

Câștigătorul concursului va fi recompensat cu Trofeul de Cristal „Tiberiu Brediceanu” și Marele Premiu, în valoare de 1.000 de euro.

Premierea și Gala finală a concursului vor fi transmise online,  pe pagina de Facebook a concursului, duminică, 13 noiembrie 2022, de la ora 18:00.

Contemporan cu realităţile sociale şi politice ale românilor bănăţeni şi transilvăneni, Tiberiu Brediceanu (1877-1968) şi-a sublimat fireştile sensibilităţi naţionale în pagini muzicale inspirate din ancestralul melos ţărănesc. Prolificitatea sa s-a împlinit într-un amplu şi generos registru teoretic (articole, studii, eseuri, cronici, comunicări ştiinţifice), dar mai ales componistic, prin cântece, doine şi balade (reunite, în 1927, în cele zece caiete cuprinzând Doine, cântece şi balade româneşti pe teme popolare, pentru voce şi pian), creaţii instrumentale (jocuri, valsuri, opusuri camerale), care au avut darul să cultive spiritualitatea românească în momente de restrişte şi să însufleţească manifestările de afirmare identitară, prefigurând statuarea unor genuri muzicale, în special miniaturi, aflate încă într-un proces de cristalizare în muzica românească: liedul, creația corală, suita instrumentală şi muzica de teatru. Poemul muzical etnografic „Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec” (1905), amplificat ulterior (România în port, joc şi cântec, 1920), La şezătoare, icoană de la ţară într-un act (1908), Seara Mare, scene lirice în trei acte pe versuri de Adrian Maniu (1924), Învierea (1936), pantomimă în patru tablouri după un text de Lucian Blaga (cumnatul său), au reprezentat tot atâţia paşi pentru structurarea ca gen a baletului românesc.

Membru al Marelui Sfat Naţional, director al Resortului Ocrotiri Sociale din subordinea Consiliului Dirigent din Cluj (resort care includea şi secţiunea Arte) în primii ani de după Marea Unire, Tiberiu Brediceanu s-a consacrat înfăptuirii unor generoase proiecte culturale de anvergură naţională: fondarea Operei Române, a Teatrului Naţional şi a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, a Arhivei Fonogramice a Ministerului Artelor din Bucureşti, înfiinţarea Conservatorului ASTREI din Braşov, înjghebarea unei prime orchestre proprii a Operei Române bucureştene, fondarea Societăţii Compozitorilor Români. Continuând tradiţia familială, artistul bănăţean şi-a exercitat, episodic, până în 1920, mandatul de deputat în Parlamentul României în prima legislatură de după Unire. În toamna anului următor a iniţiat un amplu turneu dedicat culegerii de folclor muzical în spaţiul bănăţean, finalizat, în 1925, prin reunirea a 810 melodii populare româneşti din Banat (între care şi variante ale baladei Mioriţa, una din temele predilecte ale investigaţiilor sale folcloristice), culese în 82 de comune, tom premiat de Societatea Compozitorilor Români printr-un comitet prezidat de George Enescu.