Expoziție de arme de foc, la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj

La Muzeul de Istorie şi Etnografie din Lugoj  poate fi vizitată, în perioada 28 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024, o expoziţie temporară deosebită: Arme de foc din colecţia Muzeului din Lugoj.

Organizată tematic, prin prezentarea întregii game de armament din colecţia muzeului, expoziţia invită publicul vizitator într-o incursiune documentată în lumea armelor.

După cum a precizat muzeograful Răzvan Ioan Pinca, cea mai veche armă ce poate fi admirată este o puşcă cu fitil ce poate fi datată undeva în prima jumătate a secolului al XVII – lea. Această armă prezintă un sistem mecanic de dare a focului. Trăgătorul putea aprinde încărcătura cu ajutorul unui mecanism care deplasa un fitil aprins într-o încărcătură de iniţiere, lucru care a permis luptătorilor o mai mare mobilitate. Puşca cu fitil se va păstra la armatele europene până la sfârşitul secolului al XVII – lea.

Locul ei va fi luat treptat de alte două tipuri de arme: „puşca cu cremene şi rotiţă” şi „puşca cu cremene”. Inventat în Franţa de mecanicul armurier Martin Le Bourgeoys în anul 1620, mecanismul cu cremene putea fi utilizat în două poziţii: una de tragere, şi alta de siguranţă. Arma cu cremene fiind modelul căreia permanent i se vor aduce mici îmbunătăţiri, avea să domine câmpurile de luptă din acele vremuri. Aceasta, prin continua perfecţionare, va înlocui treptat toate celelalte arme cu sistemele amintite, devenind la sfârşitul secolului XVII, arma portativă de bază ale tuturor armatelor europene. Din această categorie vor putea fi vazute o pușcă orientală cu cremene de tipul karanilka, un pistolul cu cremene și încărcare la gura țevii de tip Foča precum și o armă militară occidentală cu cremene.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii la sfârşitul secolului XVIII, aduce după sine şi unele inovaţii noi, printre care şi principiul utilizării fulminatului de mercur pentru aprinderea prin lovire a încărcăturii de pulbere. Compuşii fulminatului de mercur au proprietatea de a se aprinde prin lovire, punându-se, astfel, bazele „armelor cu percuţie”. Noul sistem va fi cunoscut sub numele de puşcă cu capsă şi va intra în dotarea armatelor europene. La început, armele cu percuţie se încărcau tot prin gura ţevii, capsa fiind separată de praful de puşcă şi glonţ. Ulterior, capsa a fost încorporată într-un cartuş metalic, împreună cu praful de puşcă şi glonţul. Carcasa metalică închidea încărcătura explozivă, anticipând, astfel, modelul actual de încărcare prin închizătorul puştii.

Din categoriile de arme prezentate în cadrul expoziţiei, publicul iubitor de istorie poate admira diverse arme de tip Springfield 1861, Werndl–Holub M1867, Dreyse model 1841, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul Jakob Krisko din Gratz, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul F. Fruwirth din Viena, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul Jahann Kufelt din Weipert, carabine cu țeava scurtă folosite de cavalerie în timpul și după războaiele napoleoniene, Puști de vânătoare cu o țeavă sau două țevi.

Pentru perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX – lea şi începutul secolului XX au fost expuse mai multe arme militare cu cartuş de tip Martini-Henry armă de infanterie și carabină de cavalerie model 1879, carabină franceză de cavalerie franceză Fusil Model 1874, pușcă tip Mauser, carabină Winchester, carabină de cavalerie Mosin – Nagant precum și un Pistolul mitralieră italian fabricat în 1915 cunoscut sub numele de „Villar Perosa”.

Expoziţia este însoţită de un bogat şi explicit material ilustrativ şi informativ.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.