Colocviul Naţional de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, Ediția a V-a, Belinț – 2016
Organizatorii celei de-a V-a ediţii a Colocviului Naţional de Folclor „Sabin V. Drăgoi” (Belinţ, 2 octombrie 2016 – localitate în care a debutat ca învățător, la 1794, Dimitrie Țichindeal, „gură de aur”), Simion Dănilă (membru al Uniunii Scriitorilor din România) și Constantin-T. Stan (membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România), deopotrivă moderatori (tutelaţi logistic şi financiar de instituţiile administraţiei locale – Primăria şi Consiliul Local, Şcoala Gimnazială, Asociaţia Cultural-Umanitară „Hora Belinţului” – , Consiliul Judeţean Timiş şi, nu în ultimul rând, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş), vor conferi actualei ediţii, jubiliare, aceeași consistenţă, anvergură şi atractivitate.
În debutul manifestării, amfitrionii (prof. Diana Pistrui, managerul Şcolii Gimnaziale din Belinţ, secondată de profesorii Ioan Popovici, Gheorghiţă Vasi şi Adrian Zîmbran) vor oferi invitaţilor posibilitatea de a vizita (în reluare sau în premieră) expoziţiile de excepţie aflate în incinta cochetului edificiu școlar: Muzeul de Istorie a Şcolii, Muzeul Mineralogic al Banatului de Câmpie (o valoroasă donaţie a renumitului colecţionar Constantin Gruescu, „milionarul sărac” din Ocna de Fier, cetăţean de onoare al localităţii, cunoscut şi preţuit şi dincolo de fruntariile ţării pentru unicatele sale mondiale) şi o mică expoziţie de grafică Gheorghe Bălan (1947-2003), o personalitate culturală emblematică a satului Chizătău, deopotrivă un hăruit bard cu un bun renume în Capitală, unde a avut parte, în pasagera etapă solară a carierei sale artistice (1978-1979), la debutul său literar (volumul de poeme Ferigi), de o măgulitoare prefaţă semnată de Ştefan Augustin Doinaş.
La lucrările colocviului vor participa scriitori, poeți, muzicologi, folcloriști, lingviști, istorici, filozofi din aria culturală bănățeană. Vor fi prezentate (lansate) reviste de cultură, cărți și vor fi expuse comunicări pe teme de folclor și istorie regională. Dezbaterile vor avea ca temă centrală balada Miorița, într-o încercare de a identifica noi coordonate semantice în cuprinsul textului literar. Sabin Drăgoi a cules, la Belinț, în 1934, o variantă a Mioriței de o unică expresivitate, „cea mai frumoasă și prețioasă melodie românească ce cunosc”, care s-a constituit în izvor de inspirație în propria creație (Rapsodia din Belinț, dedicată lui George Enescu, interpretată în primă audiție absolută sub cupola Ateneului Român, la 12 decembrie 1943, sub bagheta întâistătătorului muzicii românești), dar și în memorabile pagini semnate de Paul Constantinescu (balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și György Ligeti (Concert românesc).
La Chizătău, mirifica gură de rai unde legendarul Trifu Șepețian a zămislit, la 1840, cea dintâi corală din spațiul cultural și istoric românesc, va fi dezvelită o placă memorială închinată lui Gabriel Manolescu (1926-1988), fondatorul arhivei de folclor a Universității de Vest din Timișoara, iar Ansamblul Coregrafic „Hora Belințului”, instruit de coregraful Adrian Zîmbran, va delecta asistența cu un potpuriu de dansuri naționale.
Constantin-T. STAN